Prezentare generală

Localităţile de pe Valea Lopatnei sunt aşezate în partea de N - E a judeţului Prahova, într-o zonă de dealuri subcarpatice, unde înălţimile rareori depăşesc 500 - 600 m. Afluienții Lopatnei au creat aici culmi cu direcţii diferite. De-a lungul acestei văi se dezvoltă o depresiune sinuoasă începând de la Matiţă şi terminându-se la Cărbuneşti, depresiune gâtuită din loc în loc de dealuri şi care respiră mai în voie în zona localităţii Şoimari.
Comuna Şoimari este aşezată la 26 grade si 13 minute longitudine estică şi la 45 grade 10 minute si 14 secunde latitudine nordică, la distanţă de 37 km de Municipiul Ploieşti, 22 km distanţă de calea ferată, 18 km est de Oraşul Vălenii de Munte. Centrul comunei este situat pe şoseaua judeţeană DJ 100 M la 11 km nord de şoseaua Măgurele - Apostolache.

Limitele comunei Şoimari se înscriu în marele amfiteatru natural al judeţului Prahova, într-o zonă de dealuri, la nord de al doilea val de cute (anticlinalul Salcia - Pleşuva - Măgura) cu altitudini sub 600 m. Poziţia aceasta a oferit condiţii de adăpost faţă de năvălitorii nedoriţi cât şi în calea curenţilor atmosferici.
Aşezarea este de tip „tentacular" gospodăriile fiind aşezate pe văile Lopatnei Dulci şi afluienților ei: Lopatnița, Geroasa, Starcu şi Sărata. Multe gospodării sunt stabilite pe platouri sau pante accesibile circulaţiei.
 
Administrativ comuna Şoimari aparţine de judeţul Prahova, ocupând suprafaţa de 3787 ha, adică 8,1 % din suprafaţa judeţului, în componenţa comunei intrând şi satele Lopatnița şi Măgura.
Comuna Şoimari este aşezată la 26 de grade și 13 minute longitudine estică și 45 de grade și 10 minute latitudine nordică, la distanță de 37 km N - E de Oraşul Ploieşti, pe Şoseaua Podenii Noi - Târlești, în Subcarpații de Curbură, Zona Mediană caracterizată prin depresiuni de sinclinal (Sinclinalul Şoimari - Calvini).
Altitudinea minimă de 200 m este întâlnită la ieşirea din localitate a Pârâului Lopatna, în aval de Satul Măgura, iar altitudinea maximă este atinsă de Vârful Pleşuva, 589,2 m. Între aceste limite găsim dealurile: Chiciora, Ursoaia 260-280 m, Șoimu-374 m, Măgura-452m, Corbu-504 m, Zăpușel-516 m.
În teritoriul comunei predomină lunca reţelei hidrografice cu terasele sale situate la 200-250 m altitudine. Următoarea treapta, 250-350 m altitudine cuprinde terasele superioare ale Lopatnei și afluenților săi. Pe aceste trepte de relief sunt amplasate toate locuinţele și instituţiile comunei.
 
Vecinătăţile comunei sunt dincolo de cumpenele apelor care despart bazine hidrografice:
• în partea de N - E ne răzorim cu comuna Calvin, aparţinând de judeţul Buzău în punctul numit Zăpușel
• în zona de est în aval de Pomul Rotat intrăm în contact cu teritoriul satului Trenu aparţinător al comunei Chiojdeanca. Tot pe latura de est avem hotar şi cu comuna Chiojdeanca.
• spre sud şi S - V ne răzorim cu Popeşti, Valea Dulce, sate aparţinătoare comunei Podenii Noi.
• la vest avem hotar comun cu satul Matiţă, componentă a comunei Păcureţi.
• în partea de nord ne învecinăm cu comuna Șurani şi cu comună Cărbuneşti.
 
Numărul locuitorilor din cele trei sate este de 3141 persoane, toţi fiind de naționalitate română și majoritatea de religie ortodoxă. Alte confesiuni: creştini penticostali, adventişti de ziua a VII-a (sabatiști).
Ocupaţiile locuitorilor erau oferite de mediul înconjurător și resursele oferite de acesta. Nevoia de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă și contribuţia la cerinţele obştii ori ale statului constituiau imperative serioase. Fiind așezați aici cu hrisov domnesc moşnenii erau gata la chemarea pentru apărarea teritoriului.
Alte ocupaţii:
• prinderea și dresarea şoimilor
• ieşirea la luptă
• vânătoarea
• creşterea animalelor
• prelucrarea lemnului
• araci pentru vie
• şindrila
• bucşe pentru mangan
• construcţia de locuinţe
• construcţii de căruțe.
Vestitele care de Şoimari erau căutate până la baltă, fiind schimbate pe cereale și bani.
• carausia
• negustoria
• târgurile de la noi
• prăvălii proprii
• comerţ ambulant
• geambaşia (comertul cu animale)
• morăritul - rasnite, mori de apa, mori cu aburi;
• fabricatul ţuicii si măcelăria; comuna avea peste 150 de cazane de fabricat rachiuri.
Apariţia titeiului a absorbit forța de muncă pentru foratul puțurilor, tambraritul lor, munca la gura puțurilor, amenajarea căilor de acces, transportul acestuia.
Comuna a avut și distilerie de țiței.
O parte din locuitori mergeau pe dealuri pentru muncile în vie. Agricultura se ocupa cu cultura meiului, porumbului, grâului, secarei, ovăzului, legumelor, cultura inului, cânepei, viței de vie și pomicultura.
 
Personalități
• Sculptorul Gheorghe Damian cu o serie de expoziţii monumente.
• Muzicianul Pretorian Vlaiculescu cu prelucrări de cântece romaneşti, purpuriuri, coruri.
• Inginerul Nicolae Heroiu constructor de poduri și şosele, elev al lui Anghel Saligny.
• Inginer dr. Zârna Ion cu studii in URSS, profesor universitar la IPG Ploieşti, director la DERO Ploieşti.
• Prof. univ. Mihalcea Ion, profesor la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Fizică.
• Magistrat Vasilescu Gheorghe - Cluj, dizident împotriva dictaturii comuniste în grupul Doina Cornea.